Diferență între revizuiri ale paginii „PC Laborator 1”
De la WikiLabs
Jump to navigationJump to searchCbira (discuție | contribuții) |
|||
| (Nu s-au afișat 58 de versiuni intermediare efectuate de alți 5 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
= Obiective = | = Obiective = | ||
| − | În urma parcurgerii acestui laborator | + | În urma parcurgerii acestui laborator veți fi capabili să folosiți comenzi de bază în sistemul de operare Linux. |
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
= Sistemul de operare [https://en.wikipedia.org/wiki/Linux Linux] - programe = | = Sistemul de operare [https://en.wikipedia.org/wiki/Linux Linux] - programe = | ||
| − | Majoritatea utilizatorilor de Windows pornesc de la premisa că Linux este greu de folosit și că nu pot rula programele cu care sunt obișnuiți | + | Majoritatea utilizatorilor de Windows pornesc de la premisa că Linux este greu de folosit și că nu pot rula programele cu care sunt obișnuiți. Cu toate că există, într-adevăr, unele aplicații care nu pot fi rulate (cum ar fi o mare parte din jocuri precum și unele platforme foarte specifice de simulare și sinteză), majoritatea aplicațiilor sunt disponibile în Linux. Următoarea listă prezintă alternative ale aplicațiilor tradiționale: |
| − | * browser web: Google Chromium Browser (Chrome), Mozilla Firefox | + | * browser web: Google Chromium Browser (Chrome), Mozilla Firefox, Opera |
* player video: VLC Media PLayer | * player video: VLC Media PLayer | ||
* editor foto: Inkscape, Gimp | * editor foto: Inkscape, Gimp | ||
* suită office: LibreOffice (alternativă la Microsoft Office), Microsoft Office 365 - online, Google Docs - online | * suită office: LibreOffice (alternativă la Microsoft Office), Microsoft Office 365 - online, Google Docs - online | ||
| − | * real time messenger: Pidgin | + | * real time messenger: Pidgin, Skype, Hangouts (online) |
* medii de dezvoltare software: Netbeans, Eclipse, Code::Blocks, IntelliJ | * medii de dezvoltare software: Netbeans, Eclipse, Code::Blocks, IntelliJ | ||
| − | * procesare de semnal: Octave (alternativă la Matlab) | + | * procesare de semnal: Matlab, Octave (alternativă la Matlab) |
| − | + | * sinteză și simulare de circuite digitale: Xilinx ISE, Xilinx Vivado, Altera Quartus | |
| − | |||
| + | Pentru anumite programe, este de asemenea posibilă rularea acestora într-un emulator de Windows, numit <code>wine</code>. | ||
| + | Exista si alternativa de a instala <code>Windows Subsystem for Linux</code> (WSL1 sau WSL2) in Windows 10 (https://docs.microsoft.com/en-us/windows/wsl/install-win10) | ||
== Instalare de programe == | == Instalare de programe == | ||
| − | Instalarea unui program in Linux se face foarte ușor, cu o singură comandă (dacă aplicația este în baza de date a distribuției). Spre exemplu, pentru a instala GNU Octave: | + | Instalarea unui program in Linux se face foarte ușor, cu o singură comandă (dacă aplicația este în baza de date a distribuției). Spre exemplu, pe o distribuție din familia Debian (Debian, Ubuntu, Mint, etc.), pentru a instala GNU Octave: |
sudo apt-get install -y octave | sudo apt-get install -y octave | ||
| Linia 34: | Linia 31: | ||
= Linux [https://en.wikipedia.org/wiki/Bash_(Unix_shell) Bash] = | = Linux [https://en.wikipedia.org/wiki/Bash_(Unix_shell) Bash] = | ||
| − | Noțiunile legate de utilizarea și administrarea sistemului de operare Linux sunt necesare și obligatorii pentru un inginer electronist. În afară de faptul că Linux este un | + | '''<span style="color: green">Daca nu aveti nicio distribuitie de Linux instalata, puteti folosi pentru acest laborator terminalul online de aici: https://cocalc.com/doc/terminal.html</span> |
| + | Noțiunile legate de utilizarea și administrarea sistemului de operare Linux sunt necesare și obligatorii pentru un inginer electronist. În afară de faptul că Linux este un sistem de operare ''open-source'' stabil și sigur, atractivitatea lui vine în special din posibilitatea de a automatiza procese prin scrierea de scripturi în limbaje de scripting puternice și din faptul că este cel mai răspândit sistem de operare folosit pentru dispozitive ''[https://en.wikipedia.org/wiki/Embedded_system embedded]''. În continuare se vor prezenta noțiuni și comenzi necesare pe parcursul laboratorului de Programarea Calculatoarelor. | ||
Pentru a obține informații legate de utilizarea unei comenzi, în terminalul (consola) Linux se poate da comanda <code style="color: green">man <comanda></code> pentru a deschide manualul la pagina comenzii respective. Odată deschis, se poate naviga cu săgețile sus/ jos și pagina se închide cu tasta 'q'. | Pentru a obține informații legate de utilizarea unei comenzi, în terminalul (consola) Linux se poate da comanda <code style="color: green">man <comanda></code> pentru a deschide manualul la pagina comenzii respective. Odată deschis, se poate naviga cu săgețile sus/ jos și pagina se închide cu tasta 'q'. | ||
| Linia 44: | Linia 42: | ||
* '''pracsis01''' reprezintă numele calculatorului (host name) și care ar trebui să fie unic în rețea; în lipsa acestuia va apărea '''localhost'''; | * '''pracsis01''' reprezintă numele calculatorului (host name) și care ar trebui să fie unic în rețea; în lipsa acestuia va apărea '''localhost'''; | ||
* '''~/Desktop''' reprezintă directorul curent și este urmat de caracterul '$' | * '''~/Desktop''' reprezintă directorul curent și este urmat de caracterul '$' | ||
| − | |||
<div class="regula">'''<font color="red">Atenție:</font>''' Linux este '''CASE-SENSITIVE''', asta înseamnă că se face diferența între literele mari și mici, și în cadrul comenzilor, și în cadrul numelor de fișiere/ directoare.</div> | <div class="regula">'''<font color="red">Atenție:</font>''' Linux este '''CASE-SENSITIVE''', asta înseamnă că se face diferența între literele mari și mici, și în cadrul comenzilor, și în cadrul numelor de fișiere/ directoare.</div> | ||
| + | Pentru un tutorial mai detaliat, ce descrie un număr mai mare de comenzi, puteți vizita http://linuxcommand.org | ||
== Structura de directoare in Linux == | == Structura de directoare in Linux == | ||
| − | Toate | + | Toate fișierele și directoarele în Linux sunt plasate într-o ierarhie de tip arbore, unde directorul din vârf se numește rădăcină (''root'') și este reprezentat prin caracterul ''slash'' (/). |
| − | [ | + | Structura de directoare și fișiere în Linux este descrisă în detaliu [http://www.tecmint.com/linux-directory-structure-and-important-files-paths-explained/ aici]. |
În cadrul laboratorului de PC, vom lucra în interiorul directorului personal al utilizatorului ''student'', care este implicit <code style="color: blue">/home/student</code> (''slash'' este separatorul de cale în Linux, analog cu ''backslash'' din Windows). | În cadrul laboratorului de PC, vom lucra în interiorul directorului personal al utilizatorului ''student'', care este implicit <code style="color: blue">/home/student</code> (''slash'' este separatorul de cale în Linux, analog cu ''backslash'' din Windows). | ||
| + | |||
| + | <div class="regula">'''Observație:''' Calea până la directorul personal este prescurată în Linux prin caracterul ~ . Astfel, <code style="color: blue">~</code> este echivalent cu <code style="color: blue">/home/student</code> iar <code style="color: blue">~/Desktop</code> este echivalent cu <code style="color: blue">/home/student/Desktop</code>. În plus, directorul personal al altor utilizatori poate fi construit folosind caracterul ~ și numele utilizatorului. De exemplu <code style="color: blue">~admin</code> reprezintă calea până la directorul personal al utilizatorului ''admin'': <code style="color: blue">/home/admin</code>.</div> | ||
== Instrucțiuni pentru lucrul cu sistemul de fișiere == | == Instrucțiuni pentru lucrul cu sistemul de fișiere == | ||
| + | |||
| + | === Aflarea directorului curent (pwd) === | ||
| + | |||
| + | Directorul curent se vede în mod normal în prompt, dar în cazul în care acest prompt nu este vizibil sau a fost modificat, sau directorul curent trebuie utilizat în cadrul unui script, comanda care îl afișează pe acesta pe ecran este <code style="color: green">pwd</code> (Print Working Directory). | ||
| + | |||
| + | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> pwd''' | ||
| + | '''/home/student/Desktop''' | ||
=== Navigare între directoare (cd) === | === Navigare între directoare (cd) === | ||
| Linia 78: | Linia 85: | ||
Această comandă va eșua dacă directorul specificat nu există, sau nu aveți acces la el sau la unul directoarele părinte. | Această comandă va eșua dacă directorul specificat nu există, sau nu aveți acces la el sau la unul directoarele părinte. | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
<div class="regula">'''Observație:''' Pentru a vă întoarce cu un nivel mai sus în ierarhia de directoare, se poate folosi ”..” în loc de numele directorului. De exemplu:</div> | <div class="regula">'''Observație:''' Pentru a vă întoarce cu un nivel mai sus în ierarhia de directoare, se poate folosi ”..” în loc de numele directorului. De exemplu:</div> | ||
'''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> cd ../Desktop/../Desktop/../../student/Desktop''' | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> cd ../Desktop/../Desktop/../../student/Desktop''' | ||
'''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> ''' | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> ''' | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
=== Crearea unui director (mkdir) === | === Crearea unui director (mkdir) === | ||
| − | Pentru a crea un director | + | Pentru a crea un director se folosește comanda <code style="color: green">mkdir</code> (MaKe DIRectory) specificând numele directorului care se vrea creat: |
'''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~ $</span> mkdir work''' | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~ $</span> mkdir work''' | ||
Această comandă poate eșua dacă nu aveți acces la directorul părinte, dacă directorul părinte nu există, sau dacă directorul care se dorește creat există deja. Pentru a crea un director în situația în care directorul părinte nu există, se poate utiliza fanionul <code style="color: green">-p</code>: | Această comandă poate eșua dacă nu aveți acces la directorul părinte, dacă directorul părinte nu există, sau dacă directorul care se dorește creat există deja. Pentru a crea un director în situația în care directorul părinte nu există, se poate utiliza fanionul <code style="color: green">-p</code>: | ||
'''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> mkdir -p ~/work/pc/F/group1/ion/lab1''' | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> mkdir -p ~/work/pc/F/group1/ion/lab1''' | ||
| − | + | === Ștergerea unui fisier sau a unui director (rm) === | |
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | === Ștergerea unui fisier sau | ||
Pentru a șterge un fișier, un director gol, sau un director care conține alte fișiere sau subdirectoare, se poate folosi comanda <code style="color: green">rm</code> (ReMove) cu diferite fanioane: | Pentru a șterge un fișier, un director gol, sau un director care conține alte fișiere sau subdirectoare, se poate folosi comanda <code style="color: green">rm</code> (ReMove) cu diferite fanioane: | ||
| Linia 150: | Linia 127: | ||
=== Afișarea unui fișier în consolă (cat) === | === Afișarea unui fișier în consolă (cat) === | ||
| − | Pentru a vedea conținutul unui fișier text (cum ar fi o sursă C sau un makefile) fără a deschide fișierul pentru editare, se poate utiliza comanda <code style="color: green">cat</code> (conCAT): | + | Pentru a vedea conținutul unui fișier text (cum ar fi o sursă C sau un 'makefile') fără a deschide fișierul pentru editare, se poate utiliza comanda <code style="color: green">cat</code> (conCAT): |
'''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> cat /etc/hostname''' | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> cat /etc/hostname''' | ||
'''pracsis01''' | '''pracsis01''' | ||
| Linia 165: | Linia 142: | ||
'''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> cp /etc/hostname ~/Desktop/myhostname''' | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> cp /etc/hostname ~/Desktop/myhostname''' | ||
* copiatul unui director, recursiv, în alt director (se folosește fanionul <code style="color: green">-r</code>): | * copiatul unui director, recursiv, în alt director (se folosește fanionul <code style="color: green">-r</code>): | ||
| − | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> cp -r ~/Desktop /tmp | + | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> cp -r ~/Desktop /tmp''' |
<div class="regula">'''Observație:''' Această comandă a copiat directorul Desktop al utilizatorului curent în directorul tmp din rădăcină.</div> | <div class="regula">'''Observație:''' Această comandă a copiat directorul Desktop al utilizatorului curent în directorul tmp din rădăcină.</div> | ||
* copiatul unui director, recursiv, în alt director (se folosește fanionul <code style="color: green">-r</code>), schimbându-i numele: | * copiatul unui director, recursiv, în alt director (se folosește fanionul <code style="color: green">-r</code>), schimbându-i numele: | ||
| Linia 179: | Linia 156: | ||
* mutatul unui fișier dintr-un director în altul, schimbându-i numele: | * mutatul unui fișier dintr-un director în altul, schimbându-i numele: | ||
'''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> mv /etc/hostname ~/Desktop/myhostname''' | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> mv /etc/hostname ~/Desktop/myhostname''' | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | + | * mutatul unui director, recursiv, în alt director (nu este necesar un fanion suplimentar ca la copy): | |
| − | + | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> mv ~/Desktop /tmp''' | |
| − | + | * mutatul unui director, recursiv, în alt director, schimbându-i numele (nu este necesar un fanion suplimentar ca la copy): | |
| − | + | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> mv ~/Desktop /tmp/MyDesktop''' | |
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> | ||
| − | |||
| − | |||
| − | * | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | '''<span style="color: green">student@pracsis01</span> <span style="color: blue">~/Desktop $</span> | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
= Exerciții = | = Exerciții = | ||
| − | + | # Tastati comanda '''man ls'''. Ce observati? Incercati '''man''' si pentru alte comenzi din aceasta lucrare. | |
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
# Navigați până în directorul personal al user-ului ''student''. | # Navigați până în directorul personal al user-ului ''student''. | ||
# Creați un director numit '''work'''. | # Creați un director numit '''work'''. | ||
| Linia 311: | Linia 170: | ||
#* PC/seriaF/grupa''N''/''nume''/lab2 | #* PC/seriaF/grupa''N''/''nume''/lab2 | ||
# Schimbați directorul curent în /home/student/work/PC/seriaF/grupa''N''/''nume''/lab1. | # Schimbați directorul curent în /home/student/work/PC/seriaF/grupa''N''/''nume''/lab1. | ||
| − | # Dați comanda | + | # Dați comanda <code style="color: green">echo Acesta este primul meu fisier text > test.txt</code> |
# Vizualizați lista de fișiere din directorul curent. | # Vizualizați lista de fișiere din directorul curent. | ||
# Vizualizați conținutul fișierului din directorul curent. | # Vizualizați conținutul fișierului din directorul curent. | ||
| − | # Faceți o copie a fișierului ''' | + | # Faceți o copie a fișierului '''test.txt''' numită '''test2.txt'''. |
# Mutați fișierul '''test2.txt''' în directorul /home/student/work/PC/seriaF/grupa''N''/''nume''/lab2 | # Mutați fișierul '''test2.txt''' în directorul /home/student/work/PC/seriaF/grupa''N''/''nume''/lab2 | ||
# Schimbați directorul curent în /home/student/work/PC/seriaF/grupa''N''/''nume''/lab2. | # Schimbați directorul curent în /home/student/work/PC/seriaF/grupa''N''/''nume''/lab2. | ||
| Linia 321: | Linia 180: | ||
# Ștergeți directorul /home/student/work | # Ștergeți directorul /home/student/work | ||
| − | == | + | = Exerciții pentru acasă = |
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | + | # Instalați Virtualbox și descărcați mașina virtuală conform instrucțiunilor de pe pagina de wiki a laboratorului (dacă vă simțiti curajoși, puteți instala Linux direct pe calculator, [http://linux.about.com/od/howtos/ss/How-To-Dual-Boot-Windows-81-And-Linux-Mint.htm în paralel cu Windows], sau înlocuindu-l). | |
| − | + | # Refaceți exercițiile din laborator pe propriul calculator. | |
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
Versiunea curentă din 7 octombrie 2020 12:45
Obiective
În urma parcurgerii acestui laborator veți fi capabili să folosiți comenzi de bază în sistemul de operare Linux.
Sistemul de operare Linux - programe
Majoritatea utilizatorilor de Windows pornesc de la premisa că Linux este greu de folosit și că nu pot rula programele cu care sunt obișnuiți. Cu toate că există, într-adevăr, unele aplicații care nu pot fi rulate (cum ar fi o mare parte din jocuri precum și unele platforme foarte specifice de simulare și sinteză), majoritatea aplicațiilor sunt disponibile în Linux. Următoarea listă prezintă alternative ale aplicațiilor tradiționale:
- browser web: Google Chromium Browser (Chrome), Mozilla Firefox, Opera
- player video: VLC Media PLayer
- editor foto: Inkscape, Gimp
- suită office: LibreOffice (alternativă la Microsoft Office), Microsoft Office 365 - online, Google Docs - online
- real time messenger: Pidgin, Skype, Hangouts (online)
- medii de dezvoltare software: Netbeans, Eclipse, Code::Blocks, IntelliJ
- procesare de semnal: Matlab, Octave (alternativă la Matlab)
- sinteză și simulare de circuite digitale: Xilinx ISE, Xilinx Vivado, Altera Quartus
Pentru anumite programe, este de asemenea posibilă rularea acestora într-un emulator de Windows, numit wine.
Exista si alternativa de a instala Windows Subsystem for Linux (WSL1 sau WSL2) in Windows 10 (https://docs.microsoft.com/en-us/windows/wsl/install-win10)
Instalare de programe
Instalarea unui program in Linux se face foarte ușor, cu o singură comandă (dacă aplicația este în baza de date a distribuției). Spre exemplu, pe o distribuție din familia Debian (Debian, Ubuntu, Mint, etc.), pentru a instala GNU Octave:
sudo apt-get install -y octave
Observație: Pentru a putea instala o aplicație, este nevoie de acces de tip administrator de sistem. Acest lucru se poate face în două moduri:
- execuția unei comenzi de către un utilizator care are drept de administrator, folosind comanda sudo;
- execuția comenzii de către utilizatorul root, care este un cont cu acces nelimitat la toate resursele sistemului; ATENȚIE: Folosiți contul root doar pentru operații de administrare de sistem și deconectați-vă imediat ce ați terminat. Nu dați acces root decât persoanelor în care aveți încredere.
Linux Bash
Daca nu aveti nicio distribuitie de Linux instalata, puteti folosi pentru acest laborator terminalul online de aici: https://cocalc.com/doc/terminal.html Noțiunile legate de utilizarea și administrarea sistemului de operare Linux sunt necesare și obligatorii pentru un inginer electronist. În afară de faptul că Linux este un sistem de operare open-source stabil și sigur, atractivitatea lui vine în special din posibilitatea de a automatiza procese prin scrierea de scripturi în limbaje de scripting puternice și din faptul că este cel mai răspândit sistem de operare folosit pentru dispozitive embedded. În continuare se vor prezenta noțiuni și comenzi necesare pe parcursul laboratorului de Programarea Calculatoarelor.
Pentru a obține informații legate de utilizarea unei comenzi, în terminalul (consola) Linux se poate da comanda man <comanda> pentru a deschide manualul la pagina comenzii respective. Odată deschis, se poate naviga cu săgețile sus/ jos și pagina se închide cu tasta 'q'.
Odată deschis terminalul, prompt-ul de comandă arată de cele mai multe ori în felul următor:
student@pracsis01 ~/Desktop $
Acesta este format din următoarele componente:
- student reprezintă numele utilizatorului curent și este urmat de caracterul '@' (at);
- pracsis01 reprezintă numele calculatorului (host name) și care ar trebui să fie unic în rețea; în lipsa acestuia va apărea localhost;
- ~/Desktop reprezintă directorul curent și este urmat de caracterul '$'
Atenție: Linux este CASE-SENSITIVE, asta înseamnă că se face diferența între literele mari și mici, și în cadrul comenzilor, și în cadrul numelor de fișiere/ directoare.
Pentru un tutorial mai detaliat, ce descrie un număr mai mare de comenzi, puteți vizita http://linuxcommand.org
Structura de directoare in Linux
Toate fișierele și directoarele în Linux sunt plasate într-o ierarhie de tip arbore, unde directorul din vârf se numește rădăcină (root) și este reprezentat prin caracterul slash (/).
Structura de directoare și fișiere în Linux este descrisă în detaliu aici.
În cadrul laboratorului de PC, vom lucra în interiorul directorului personal al utilizatorului student, care este implicit /home/student (slash este separatorul de cale în Linux, analog cu backslash din Windows).
Observație: Calea până la directorul personal este prescurată în Linux prin caracterul ~ . Astfel,
~ este echivalent cu /home/student iar ~/Desktop este echivalent cu /home/student/Desktop. În plus, directorul personal al altor utilizatori poate fi construit folosind caracterul ~ și numele utilizatorului. De exemplu ~admin reprezintă calea până la directorul personal al utilizatorului admin: /home/admin.Instrucțiuni pentru lucrul cu sistemul de fișiere
Aflarea directorului curent (pwd)
Directorul curent se vede în mod normal în prompt, dar în cazul în care acest prompt nu este vizibil sau a fost modificat, sau directorul curent trebuie utilizat în cadrul unui script, comanda care îl afișează pe acesta pe ecran este pwd (Print Working Directory).
student@pracsis01 ~/Desktop $ pwd /home/student/Desktop
Navigarea către un director anume se face folosind comanda cd (Change Directory). Comanda cd poate fi folosită în următoarele moduri:
- navigarea către o cale absolută, care începe cu slash:
student@pracsis01 ~ $ cd /home/student/Desktop student@pracsis01 ~/Desktop $
- navigarea către o cale relativă, care nu începe cu slash și care depinde de directorul curent:
student@pracsis01 ~ $ cd Desktop student@pracsis01 ~/Desktop $
- navigarea către directorul personal (home directory), prin apelarea comenzii fără alți parametri:
student@pracsis01 ~/Desktop $ cd student@pracsis01 ~ $
- navigarea către calea anterioară (util când e nevoie să alternați între două directoare), folosind parametrul
-:
student@pracsis01 ~/Desktop $ cd student@pracsis01 ~ $ cd - student@pracsis01 ~/Desktop $ cd - student@pracsis01 ~ $
Această comandă va eșua dacă directorul specificat nu există, sau nu aveți acces la el sau la unul directoarele părinte.
Observație: Pentru a vă întoarce cu un nivel mai sus în ierarhia de directoare, se poate folosi ”..” în loc de numele directorului. De exemplu:
student@pracsis01 ~/Desktop $ cd ../Desktop/../Desktop/../../student/Desktop student@pracsis01 ~/Desktop $
Crearea unui director (mkdir)
Pentru a crea un director se folosește comanda mkdir (MaKe DIRectory) specificând numele directorului care se vrea creat:
student@pracsis01 ~ $ mkdir work
Această comandă poate eșua dacă nu aveți acces la directorul părinte, dacă directorul părinte nu există, sau dacă directorul care se dorește creat există deja. Pentru a crea un director în situația în care directorul părinte nu există, se poate utiliza fanionul -p:
student@pracsis01 ~/Desktop $ mkdir -p ~/work/pc/F/group1/ion/lab1
Ștergerea unui fisier sau a unui director (rm)
Pentru a șterge un fișier, un director gol, sau un director care conține alte fișiere sau subdirectoare, se poate folosi comanda rm (ReMove) cu diferite fanioane:
- pentru a șterge un fișier:
student@pracsis01 ~/Desktop $ rm program.c
- pentru a șterge un director, se folosește fanionul -r:
student@pracsis01 ~/Desktop $ mkdir test student@pracsis01 ~/Desktop $ rm test rm: cannot remove ‘test’: Is a directory student@pracsis01 ~/Desktop $ rm -r test
Atenție: Flag-ul
-r va șterge tot conținutul directorului, indiferent ce conține acesta, folosiți-l cu mare atenție.Afișarea conținutului directorului curent (ls)
Pentru a vedea conținutul directorului curent se poate utiliza comanda ls (LiSt):
student@pracsis01 ~/Desktop $ ls chromium-browser.desktop C-Lion.desktop netbeans-8.0.2.desktop Xilinx XPS 14.7.desktop
Pentru a vedea detalii despre fiecare fișier sau director, se poate folosi flag-ul -l. Comanda ls -l este atât de utilizată încât în anumite distribuții (Debian/ Ubuntu) are un alias: ll.
student@pracsis01 ~/Desktop $ ls -l total 44 -rwxr-xr-x 1 student student 12591 Jun 2 16:44 chromium-browser.desktop -rwxr-xr-x 1 student student 136 Aug 20 16:59 C-Lion.desktop -rwxr-xr-x 1 student student 261 Jul 9 16:09 netbeans-8.0.2.desktop -rwxr-xr-x 1 student student 162 Aug 25 13:38 Xilinx XPS 14.7.desktop
Afișarea unui fișier în consolă (cat)
Pentru a vedea conținutul unui fișier text (cum ar fi o sursă C sau un 'makefile') fără a deschide fișierul pentru editare, se poate utiliza comanda cat (conCAT):
student@pracsis01 ~/Desktop $ cat /etc/hostname pracsis01
Copiatul unui fișier sau director (cp)
Pentru a copia un fișier sau director, se poate utiliza comanda cp (CoPy). În cea mai simplă formă, comanda cp are doi parametri: sursa și apoi destinația, obligatoriu în această ordine. Această comandă se poate folosi în mai multe feluri:
- copiatul unui fișier dintr-un director în altul:
student@pracsis01 ~/Desktop $ cp /etc/hostname ~/Desktop/
- copiatul unui fișier dintr-un director în directorul curent:
student@pracsis01 ~/Desktop $ cp /etc/hostname .
Observație: În timp ce
.. reprezintă directorul părinte, . reprezintă directorul curent.- copiatul unui fișier dintr-un director în altul, schimbându-i numele:
student@pracsis01 ~/Desktop $ cp /etc/hostname ~/Desktop/myhostname
- copiatul unui director, recursiv, în alt director (se folosește fanionul
-r):
student@pracsis01 ~/Desktop $ cp -r ~/Desktop /tmp
Observație: Această comandă a copiat directorul Desktop al utilizatorului curent în directorul tmp din rădăcină.
- copiatul unui director, recursiv, în alt director (se folosește fanionul
-r), schimbându-i numele:
student@pracsis01 ~/Desktop $ cp -r ~/Desktop /tmp/MyDesktop
Mutatul unui fișier sau director (mv)
Pentru a muta un fișier sau director, se poate utiliza comanda mv (MoVe). Analog cu copy, în cea mai simplă formă, comanda mv are doi parametri: sursa și apoi destinația, obligatoriu în această ordine. Această comandă se poate folosi în mai multe feluri:
- mutatul unui fișier dintr-un director în altul:
student@pracsis01 ~/Desktop $ mv /etc/hostname ~/Desktop/
- mutatul unui fișier dintr-un director în directorul curent:
student@pracsis01 ~/Desktop $ mv /etc/hostname .
- mutatul unui fișier dintr-un director în altul, schimbându-i numele:
student@pracsis01 ~/Desktop $ mv /etc/hostname ~/Desktop/myhostname
- mutatul unui director, recursiv, în alt director (nu este necesar un fanion suplimentar ca la copy):
student@pracsis01 ~/Desktop $ mv ~/Desktop /tmp
- mutatul unui director, recursiv, în alt director, schimbându-i numele (nu este necesar un fanion suplimentar ca la copy):
student@pracsis01 ~/Desktop $ mv ~/Desktop /tmp/MyDesktop
Exerciții
- Tastati comanda man ls. Ce observati? Incercati man si pentru alte comenzi din aceasta lucrare.
- Navigați până în directorul personal al user-ului student.
- Creați un director numit work.
- În directorul work creați următoarele structuri de directoare:
- PC/seriaF/grupaN/nume/lab1
- PC/seriaF/grupaN/nume/lab2
- Schimbați directorul curent în /home/student/work/PC/seriaF/grupaN/nume/lab1.
- Dați comanda
echo Acesta este primul meu fisier text > test.txt - Vizualizați lista de fișiere din directorul curent.
- Vizualizați conținutul fișierului din directorul curent.
- Faceți o copie a fișierului test.txt numită test2.txt.
- Mutați fișierul test2.txt în directorul /home/student/work/PC/seriaF/grupaN/nume/lab2
- Schimbați directorul curent în /home/student/work/PC/seriaF/grupaN/nume/lab2.
- Vizualizați lista de fișiere din directorul curent.
- Vizualizați conținutul fișierului din directorul curent.
- Ștergeți directorul /home/student/work
Exerciții pentru acasă
- Instalați Virtualbox și descărcați mașina virtuală conform instrucțiunilor de pe pagina de wiki a laboratorului (dacă vă simțiti curajoși, puteți instala Linux direct pe calculator, în paralel cu Windows, sau înlocuindu-l).
- Refaceți exercițiile din laborator pe propriul calculator.
