Diferență între revizuiri ale paginii „Laboratorul 1”
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
=== ALU === | === ALU === | ||
Unitatea aritmetico-logică, ALU, este responsabilă de execuţia instrucţiunilor. | Unitatea aritmetico-logică, ALU, este responsabilă de execuţia instrucţiunilor. | ||
Linia 107: | Linia 54: | ||
[[Fișier: asc_lab1_ralu.png]] | [[Fișier: asc_lab1_ralu.png]] | ||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− |
Versiunea de la data 26 septembrie 2019 14:37
ALU
Unitatea aritmetico-logică, ALU, este responsabilă de execuţia instrucţiunilor. În primul rând, după cum ne şi sugerează numele, instrucţiunile aritmetice şi cele logice, dar şi celelalte categorii de instrucţiuni, în execuţia cărora intervin operaţii precum calculul unor adrese pentru instrucţiunile de acces la memorie sau pentru instrucţiunile de salt relativ. Concret, ALU primeşte operanzii unei instrucţiuni şi oferă rezultatul operaţiei specificate în codul instrucţiunii. De exemplu instrucţiunea de adunare determină în ALU adunarea celor doi operanzi de la intrare, suma acestora (rezultatul) apărând la ieşirea ALU. Un alt exemplu, instrucţiunea de salt relativ determină în ALU adunarea a două numere, valoarea contorului de program (PC) şi valoarea saltului relativ specificată în corpul instrucţiunii, rezultatul fiind noua valoare de contor de program, ce va fi încărcată în contorul de program.
Complexitatea ALU este determinată în primul rând de complexitatea operaţiilor aritmetice ale instrucţiunilor din setul de instrucţiuni, însă depinde, uneori semnificativ, şi de performanţele avute în vedere (viteză, paralelism, consum redus) ce pot modifica radical structura aleasă. La nivel funcţional, fără a fi preocupaţi de implementarea efectivă, ALU poate fi privit ca un bloc multifuncţional a cărui funcţie este selectată de codul operaţiei instrucţiunii:
always @(*) begin
case(opcode)
`ADD: rezultat = operand1 + operand2;
`SUB: rezultat = operand1 - operand2;
// urmeaza implementarea altor operatii
endcase
end
Descrieți funcțional (comportamental) un ALU de 8 biți ce execută operațiile din tabelul 1.
opcode | operație | detalii |
---|---|---|
ADD |
adunare | |
SUB |
scădere | operandul 2 se scade din operandul 1 |
AND |
ȘI logic | fiecare bit al rezultatului este ȘI logic între biții corespunzători ai operanzilor |
CMP |
comparație | Z și N se modifică conform tabelului 2 |
Rezultatul operației de comparație este semnalizat prin biții indicatori ai rezultatului:
Z | N | |
---|---|---|
operand1 > operand2 | 0 | 0 |
operand1 = operand2 | 1 | 0 |
operand1 < operand2 | 0 | 1 |
RALU
Unitatea aritmetico-logică împreună cu setul de registre formează RALU (Register and ALU). În funcție de arhitectură, registrele din setul de registre pot fi speciale sau de uz general. Procesorul implementat în acest laborator are un set de 8 registre de uz general. Fiecare registru poate fi sursa oricărui operand și poate fi destinație. Setul de registre poate avea porturi distincte pentru scriere și pentru citire, precum și porturi separate pentru fiecare operand citit. Implementarea aleasă pentru acest laborator are un set de registre cu trei porturi, un port pentru citirea primului operand (raddr1, rdata1), altul pentru citirea celui de al doilea operand (raddr2, rdata2) și un port pentru scriere (waddr, wdata). Portul de scriere folosește un semnal de control, wen, ce activează scrierea numai pentru anumite instrucțiuni.