Sintaxa limbajului Java; Structura lexicală a unui program
De la WikiLabs
Versiunea din 18 iulie 2012 11:38, autor: Rhobincu (discuție | contribuții)
O aplicație Java este formată din două tipuri de elemente: clase și interfețe.
Regulă: Un fișier .java conține exact o interfață SAU o clasă principală și zero sau mai multe clase interne (inner-class).
Sfat: Evitați utilizarea claselor interne. Acestea se pot implementa sub forma unei clase principale, cu modificatorii de acces potriviți.
Înainte să prezentăm structura lexicală a claselor și interfețelor, trebuie să discutăm despre tipurile de date.
Tipuri de date
În Java, există două categorii de tipuri de date: primitive și referințe. Tipurile primitive se referă la cele care au valori imediate (valori numerice sau logice), iar referințele sunt nume care identifică obiecte.
Tipuri primitive
În Java, tipurile primitive sunt:
Nume | Categorie | Număr de biți | Valori posibile |
byte | întreg | 8 | -128 : 127 |
short | întreg | 16 | -32768 : 32767 |
int | întreg | 32 | -2147483648 : 2147483647 |
long | întreg | 64 | -9223372036854775808 : 9223372036854775807 |
char | caracter | 16 | Orice caracter Unicode |
boolean | logic | 8 | true, false |
float | virgulă mobilă | 32 | ±1.18Format:E : ±3.4Format:E |
double | virgulă mobilă | 64 | ±2.23Format:E to ±1.80Format:E |