Diferență între revizuiri ale paginii „CID aplicatii 5 : Exercitii cu circuite combinationale”
Linia 8: | Linia 8: | ||
==Teorie: Parametrizare== | ==Teorie: Parametrizare== | ||
− | Parametrizarea este un mod de a generaliza codul scris pentru a nu fi nevoie sa | + | Parametrizarea este un mod de a generaliza codul scris pentru a nu fi nevoie sa scrii acelasi modul de mai multe ori doar pentru ca circuitul isi schimba o dimensiune. |
Pentru a intelege mai clar avantajele si sintaxa urmariti urmatorul exemplu: | Pentru a intelege mai clar avantajele si sintaxa urmariti urmatorul exemplu: | ||
Linia 17: | Linia 17: | ||
( // parametri | ( // parametri | ||
parameter data_size = 4 // valoare default 4 | parameter data_size = 4 // valoare default 4 | ||
− | // alti parametri aici daca este nevoie | + | // alti parametri aici daca este nevoie, separati prin virgula |
) | ) | ||
( // interfata | ( // interfata | ||
Linia 62: | Linia 62: | ||
Puteti folosi parametrizarea in exercitiul 3 de mai jos. Acolo sunt 2 tipuri de multiplexoare, unul cu intrarile pe 1 bit si unul cu intrarile pe 2 biti. Poate fi scris un singur modul parametrizat care sa acopere ambele situatii. | Puteti folosi parametrizarea in exercitiul 3 de mai jos. Acolo sunt 2 tipuri de multiplexoare, unul cu intrarile pe 1 bit si unul cu intrarile pe 2 biti. Poate fi scris un singur modul parametrizat care sa acopere ambele situatii. | ||
− | |||
==Teorie: Concatenarea== | ==Teorie: Concatenarea== |
Versiunea de la data 3 martie 2022 09:49
Teorie
Acest laborator are rolul de a sedimenta cunostiintele dobandite anterior.
El consta in exercitii separate, unele date ca subiect la lucrarea 1 in anii anteriori.
Teorie: Parametrizare
Parametrizarea este un mod de a generaliza codul scris pentru a nu fi nevoie sa scrii acelasi modul de mai multe ori doar pentru ca circuitul isi schimba o dimensiune.
Pentru a intelege mai clar avantajele si sintaxa urmariti urmatorul exemplu:
Fisierul sumator.v:
module sumator # // <= diez ca sa stie ca urmeaza lista cu paramteri
( // parametri
parameter data_size = 4 // valoare default 4
// alti parametri aici daca este nevoie, separati prin virgula
)
( // interfata
input wire [data_size-1:0] in0, // si pot folosii parametrul "data_size" pentru dimensiunea bus-ului
input wire [data_size-1:0] in1,
output wire [data_size-1:0] out0
);
assign out0 = in0 + in1;
endmodule
Cand se instantiaza un modul parametrizat, se specifica valorile parametrilor astfel:
sumator # ( // parametri
.data_size(8) // se genereaza un sumator pe 8b
)
nume_instanta_0
( // interfata
.in0(fir_in0),
.in1(fir_in1),
.out0(fir_out0)
);
sumator # ( // parametri
.data_size(32) // se genereaza un sumator pe 32b
)
nume_instanta_1
( // interfata
.in0(fir_in0),
.in1(fir_in1),
.out0(fir_out1)
);
sumator nume_instanta_2 // se genereaza un sumator de dimensiune default, aici 4, asa cum e scris in modulul "sumator"
( // interfata
.in0(fir_in0),
.in1(fir_in1),
.out0(fir_out2)
);
Puteti folosi parametrizarea in exercitiul 3 de mai jos. Acolo sunt 2 tipuri de multiplexoare, unul cu intrarile pe 1 bit si unul cu intrarile pe 2 biti. Poate fi scris un singur modul parametrizat care sa acopere ambele situatii.
Teorie: Concatenarea
Pentru o mai usoara conectare a firelor sau pentru o mai buna organizare si expresivitate a codului, de multe ori este util ca fire individuale sa fie grupate impreuna sau ca un bus de mai multi biti sa fie separat in fire individuale. Acest lucru se face folosind concatenarea, prin simbolurile "{ }".
Un exemplu de folosire a concatenarii este oferit mai jos. Un sumator pe 8b are rezultatul pe maxim 9b, in cazul in care ambele numere sunt mari. Astfel apare un bit de carry out.
sumator (
input wire [7:0] in0,
input wire [7:0] in1,
output wire [7:0] out0,
output wire carry_out
)
assign {carry_out,out0} = in0 + in1; // fac suma intre in0 si in1 iar rezultatul il pun pe cei 9b alcatuiti din: 1b carry_out si 8b out0, in ordinea asta
endmodule
Se pot concatena oricat de multe semnale, puse intr "{ }" si separate prin virgula. Atentie la dimensiunile firelor care se concateneaza.
Se poate de asemenea face concatenare si la dreapta egalului, astfel:
assign fir_pe_10_b = {fir_pe_3b,fir_pe_5b,fir_pe_1b,fir_pe_1b};
In exemplul anterior ultimi 2b ai "fir_pe_10_b" vor avea mereu aceeasi valoare, provenind din acelasi fir. Sintaxa Verilog permite asta.
Puteti folosii concatenarea, in exercitiul 2, la flag-ul de overflow.
Exercitii
Exercitiul 1: ALU - descriere comportamentala
Descrieți comportamental o unitate aritmetico-logică (ALU) care are la intrare 2 numere binare de câte 8 biți și poate calcula următoarele funcții:
- - suma celor două numere
- - diferența celor două numere
- - operații logice bit cu bit (bitwise): SI, SAU, XOR și inversele lor
- - operandul din stanga trece neschimbat
- - operandul din dreapta trece neschimbat
- - numărul din stânga este deplasat la stânga cu nr. de poziții indicat de numărul din dreapta
- - numărul din stânga este deplasat la dreapta cu nr. de poziții indicat de numărul din dreapta
Funcția executată la un anumit moment este determinată de configurația binară de pe intrarea de comandă (function).
ALU are de asemenea intrare de carry și ieșire de carry, plus alte două ieșiri - indicatori - pentru cazurile când rezultatul este zero și când cei doi operanzi sunt egali.
Intrarea de control va fi facuta pe 4 biti ca sa permita existenta a 16 operatii posibile. Fiecare numar de pe intrarea de control (combinatie de 0 si 1) va reprezenta o operatie din cele de mai sus. Scrierea se va face folosind un bloc "case" in functie de aceasta intrare.
Exercitiul 2: ALU - descriere structurala
Daca se doreste selectarea doar a anumitor biti dintr-un bus (cum se vrea din instruction) acest lucru se poate face in 2 feluri:
a) cu fir aditional:
- wire [1:0] fir_aditional1;
- assign fir_aditional1 = instruction[11:10];
- // apoi la instantiere: .sel(fir_aditional1),
b) direct in instantiere;
- la instantierea celor 2 mux4 din stanga, direct:
- .sel(instruction[11:10]),
Exercitiul 3: